ROMANELE LUI UMBERTO ECO ȘI VIBRAȚIILE ASTRALE
 

Într-o zi ca oricare alta intru într-o cunoscută librărie din centrul Bucureștilor și îmi atrage atenția un titlu, “Confesiunile unui tânăr romancier”, autor, Umberto Eco. Lucrarea este o retrospectivă a activității sale de romancier. Citesc pe copertă o scurtă prezentare și mă incită afirmația conform căreia Eco a publicat primul său roman, al cărui succes a făcut înconjurul lumii, ”Numele trandafirului”, spre vârsta de 50 de ani. Mi-am amintit ”cuvintele cheie” ale romanului: ocult, mister, crimă, otravă, ascuns. Am simțit trecerea lui Pluton pe acolo și nu m-am înșelat prea tare!

Dar surprinderea mea a fost mare atunci când am descoperit analogii formidabile nu numai între principalele tranzite astrale ale lui Umberto Eco care au avut loc în perioada în care a scris ”Numele trandafirului”, ci și pentru fiecare dintre principalele sale romane. Influența astrală este mai mult decât evidentă.

Umberto Eco s-a născut la Alessandria (Piemont) la 5 ianuarie 1932. Este licențiat în estetică și se specializează și predă la cele mai mari universități ale lumii semiotica, care conform DEX  este ”ramură a logicii simbolice (matematice) care se ocupă cu studiul general al semnelor”.   

Studiind harta natală, fără să cunosc ascendentul, constat că nativul Umberto Eco are trei planete în Capricorn: Soarele, Marte și Saturn. Este o persoană serioasă, responsabilă, cu impulsuri bine controlate. Toate aceste trei planete se opun lui Pluton, care se află în Rac, semn că responsabilitatea cu care se angajează în diferite activități nu prea lasă loc de sentimentalism, dacă nu are abilitatea de a echilibra balanța. Jupiter în Leu face trigon cu Luna și Mercur care se află în Săgetător: are sensibilitatea și rațiunea orientate către elevare spirituală și intelectuală. Mai este un element profund motivant, care presupun că a constituit sarea și piperul marilor realizări: cuadraturile pe care le face un Uranus în Berbec cu Soarele și cu Marte din Capricorn. Acestea pot însemna că originalitatea lui se datorează unor stimuli exteriori care l-au afectat, poate uneori negativ. Cu un Neptun în Fecioară, nativul nu lasă nimic din ceea ce intră în sfera imaginarului la întâmplare ci analizează și pune în ordine. Dă frâu liber imaginației – atitudine neconformă cu Saturn – dar le așează într-o schemă foarte bine structurată, direcționând astfel chiar și energiile saturniene spre latura artistică. Poziția lui Neptun în Fecioara nu este cea mai favorabilă, dar și pe aceasta Umberto Eco a ”întors-o” în favoarea sa, analizând în lucrările sale imaginarul din literatură versus realități istorice sau gazetărești.

În lucrarea amintită mai sus, apărută în anul 2011, Umberto Eco descrie cu lux de amănunte cum își alege și cum își descrie locul acțiunii romanelor sale, precum și dialogurile dintre personaje care trebuie să se plieze exact, ca durată, pe dimensiunea traseului pe care au loc. Recunoaștem saturnianul? Îl recunoaștem și la începutul lucrării când descrie cum orice plan de roman, orice datare a acțiunii, orice dataliere sau localizare reprezintă practic niște CONSTRÂNGERI la care se supune autorul! Autorul manifestă acea latură pozitivă a lui Saturn care ne ajută să progresăm împiedicându-ne numai și numai atunci când suntem tentați să sărim etape și să încălcăm schema prestabilită. Sub semnul lui Saturn nu trebuie să ne considerăm urmăriți de ghinion și de neșansă ci să vedem deasupra noastră o umbrelă care ne protejează de propriile noastre erori pe care nu le lasă să se cumuleze și să-și amplifice efectele ci pe loc pune stop. Regăsim un astrolog de o mare finețe. La fel ca și Tolkin, ia partea bună a lucrurilor, știe să folosească energiile planetelor în sensul în care acestea ni le trimit, nu se luptă contra curentului din cine știe ce orgolii. Din știință sau dintr-o foarte fină percepție a vibrațiilor palnetare, merge cu valul energetic și consumă tot ce planetele îi transmit, dăruindu-ne opere care pe mulți ne-au bucurat.

Revenind la romanul care l-a făcut celebru, ”Numele trandafirului”realizat în doi ani (1978-1980), constat că acesta este scris sub semnul cuadraturii dintre Pluton în tranzit și Pluton natal. Aspectul i-a transmis dorința de a scrie ceva misterios, despre ocult, otrava ascunsă subtil, erotism, izolare monahică. Cine nu recunoaște cuvintele-cheie ale romanului și influența plutoniană? Dar totodată, acest roman l-a făcut celebru și probabil i-a transformat radical viața. Tot în aceasta perioadă, declară că a început să colecționeze cărți vechi, lucrul pe care l-a făcut mereu dar acum a devenit o preocupare mult mai serioasă și mai  – Pluton natal fiind Rac.

”Pedului lui Faucault”,care îmi amintește de planuri secrete, Cavaleii templieri, urmăriri -  a fost scris într-o perioadă de opt ani (1980-1988) perioadă care începe cu un trigon Jupiter tranzit-Neptun natal, trece printr-un sextil Jupiter natal-Saturn tranzit, și trigonul Uranus-Uranus (1984-1985) care ne aruncă dincolo de orice barieră.

Romanul ”Insula din ziua de ieri” (1988-1994) – este un roman care dezbate probleme ca relația spațiu-timp, localizarea în spațiu, unde se termină ieri și începe azi. În această perioadă, autorul trece în primul rînd peste revoluția saturniană (decembrie 1990), moment de bilanț pentru cei conștienți, mai ales din punct de vedere al timpului care s-a scurs și care ne-a mai rămas.  În perioada 1991-1993, autorul trăiește trigonul Pluton natal-Pluton tranzit, perioada de regenerate totală și de transformări extreme. Ce poate fi mai semnificativ pentru legătura dintre subiectul romanului și aceste aspecte decât ce a spus Marian Micu - critic literar -  referitor la roman: ”naratorul inventează o splendidă Utopie a depășirii Limitei Timp prin recuperarea zilei de ieri, într-un efort gnoseologic plin de peripeții exotice și galante.”

”Baudolino” (1996-2002) este povestea unui tânăr călugăr, talentat să spună povești și minciuni. În răstimpul în care a scris romanul, autorul trece prin tranzitul lui Pluton în trigon cu Neptun natal (1996-1999) și tratează în cadrul acestui roman un subiect pe care l-a dezbătul și în alte lucrări ape sale, inclusiv în ”Confesiunile unui tânăr romancier”și care este perfect pliat pe acest aspect astral. Subiectul se referă la cât de adevărate sunt personejele și întâmplările dintr-o relatare care are pretenția de a reda adevăruri și cât de  iluzorii sunt personajele de ficțiune.

În perioada 2000-2004, Umberto Eco a scris romanul ”Misterioasa flacără a reginei Loana”, într-o perioadă care a început cu doi ani de tranzit al lui Pluton peste Luna natală. Deci despre ce poate fi vorba? Despre amintiri! Personajul principal suferă un accident vascular și pleacă în satul său natal să încerce să iși recapete memoria pierdută. Acolo începe o adevărata paradă de amintiri: jucării din copilărie, caiete, cărți de povești, reviste cu benzi desenate.

Văzând toate acestea, concluzia mea ca astrolog este aceea că astrele ne influențează viața mai mult chiar decât credem noi cei care credem cu tărie acest lucru!

Cu cât o persoană este mai sendibilă, mai atentă, cu înclinații artistice, elevată spiritual, cu atât aceasta percepe influențele astrale și acționează cu succes. Nu avem altceva de făcut decât să ne studiem potențialul și să acționăm în consecință, să încercăm să fim ”pe val” nu să ne lăsăm duși de val sau să ne luptăm cu el.

Succesul vine atunci când faci ceva cu pasiune și efort. Dar pentru o realizare măreață este nevoie neapărat și de momentul optim.